pridvorul bunei -
umbra cireșilor mai
urcă treptele
umbra cireșilor mai
urcă treptele
(Maria Cristina Pârvu)
Un haiku bun este un exercițiu de
imaginație. Coerența celor evocate în mod obiectiv are mereu nevoie de
adaosurile subiective pe care cititorul le face surprinzînd aura elementelor
care compun poemul. Mai este cuvîntul
care, sugerînd continuitatea, face ca totul să graviteze în jurul lui. Știm că umbra cireșilor, mai mult ca sigur pe
înserate, lungindu-se, încă mai urcă treptele. Și presupunem că nimeni
altcineva, bunicii sau nepoții nu mai sînt acolo pentru a o acompania.
Umbre mai sînt, dar glasuri
nu. Continuitatea e mai mult mustrare. Umbrele sînt doar nostalgie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu