Hai Ku CCF-- haikuul zilei: martie 2020

marți, 31 martie 2020

HAIKUUL ZILEI -- 31 MARTIE 2020

după incendiu -
un paing țese pânza
peste tufa arsă

Mihai Talașman

luni, 30 martie 2020

HAIKUUL ZILEI -- 30 MARTIE 2020

primăvară iar -

o inimă de gheață

neînmuiată

Mihai Talașman

duminică, 29 martie 2020

Haikuul zilei -- 29 martie 2020 -- haiku clasic

faleza în zori –

pescarii urmăresc pluta

eu răsăritul

Radu Patrichi

sâmbătă, 28 martie 2020

Haikuul zilei -- 28 martie 2020

de Ziua muncii –

lucrând și peste program

câțiva mascați

Vasile Conioși-Mesteșanu

vineri, 27 martie 2020

Haikuul zilei -- 27 martie 2020

rufe-nghețate –

mâneca săracului

rămasă-ntinsă

Vasile Conioși-Mesteșanu

joi, 26 martie 2020

Haikuul zilei -- 26 martie 2020

semne de-Alzheimer –

toată grădina cu flori

de nu-mă-uita

Vasile Conioși-Mesteșanu

miercuri, 25 martie 2020

Haikuul zilei --- 25 martie 2020

Noaptea-Nvierii –

răsuflând ușurată

echipa de transplant

Vasile Conioși-Mesteșanu

marți, 24 martie 2020

Haikuul zilei -- 24 martie 2020

măceși înfloriți -

într-o altă lumină

gardul bătrânei

Vasile Conioși-Mesteșanu

luni, 23 martie 2020

Haikuul zilei -- 23 martie 2020

primul foc în sobă -
încă o mai încălzesc
scrisorile lui

Vasile Conioși-Mesteșanu

duminică, 22 martie 2020

Haikuul zilei -- 22 martie 2020

eliberare –

deţinutul ia cu el

și păduchele

Rodica P. Calotă

Adevărul că pușcăria-i plină de păduchi pălește parcă în fața acestei empatii ironice. Trebuie să credem măcar o clipă în eliberatul eliberator.

sâmbătă, 21 martie 2020

Haikuul zilei -- 21 martie 2020

un ochi de apă –

tremurul frunzei căzând

de-a dreptul în cer

Rodica P. Calotă

Din capul locului, apa nu e aici nici lac, nici mare. Nu e izvor sau pîrîu, nu e nici fluviu. E doar un ochi modest, o băltoacă, poate efemeră, dar cu capacitatea neștirbită de a vedea, de a da seamă, de a se uimi, de a empatiza. O lacrimă un pic mai mare.

Poate de aceea, în el nu cade o frunză banală ci tremurul ei. Și ochiul, vizionar, clipește îngăduitor, vibrează solidar. Pentru că în el poate oricînd să fie găzduită adîncimea seninului. Ca și învolburările adesea nedrepte ale cerului.

Cade un tremur care poate fi întreținut, legănat, alinat. Sau amplificat pînă la tulburare.

vineri, 20 martie 2020

Haikuul zilei -- 20 martie 2020

mama plecată –

moșul n-a recunoscut

cizmuliţele

Rodica P. Calotă

Ambiguitatea formulării arată că important pentru copil este să-l scuze aproape eroic pe moșul.

joi, 19 martie 2020

Haikuul zilei -- 19 martie 2020

privind fanfara –

în fruntea tuturor tot

cei cu trombonul

Rodica P. Calotă

Un mod economic de a ne sugera, doar printr-un joc de cuvinte, parada triumfală a imposturii.

miercuri, 18 martie 2020

Haikuul zilei - 18 martie 2020

zorind spre culme –

umbra mea șchioapătă

prin toate gropile

Rodica P. Calotă

Cu discreție, cîte un haiku atinge și inerentele aspirații umane. O face însă cu simț critic, cu o ironie bonomă dispusă totdeauna să-și vadă lungul nasului.

marți, 17 martie 2020

Haikuul zilei -- 17 martie 2020

beznă pe uliţă -

gutuia din fereastră

făcută compot

Rodica P. Calotă

Există totdeauna un melanj fericit între realitate, imaginație și un umor delicat în compoziția unui haiku care te încîntă. Ulița-n sine, în satul patriarhal pe care-l păstrăm în sufletul nostru, se bucură de faptul nopții, de bezna fertilă care face vizibile stelele. Gutuia dispărută era de fapt lumina simbolică a unei tradiții perene. Poate aceea care a dispărut deja treptat din lumea rurală odată cu funcționalitatea alegorică a obiectelor, a aurei lor spirituale. Le-a înghițit economia și le-a făcut compot.

luni, 16 martie 2020

Haikuul zilei -- 16 martie 2020

crengi fără frunze –

pe eșarfele bonei

cireși în floare

Rodica P. Calotă

În primă instanță, recuzita naturistă ne-ar trimite către o simplă notație de pastel, de antagonism nesigur între toamnă și primăvară. Cu un pic de vibrație la apropouri eșarfele bonei ne pot situa în alt context: bărbatul trecut, doar crengi fără frunze, tatăl micuțului îngrijit de bona extrem orientală după eșarfele cu cireși în floare, este atras de prospețimea ei florală. Și iată că poemul s-a stratificat și a devenit o alegorie autentică.