un fir de nisip
în pușculița goală -
vara s-a sfârșit
(Clelia Ifrim)
Se spune că haiku-ul refuză figurile de
stil, în special comparaţia. Asta înseamnă însă doar că într-un haiku autentic
nu vei găsi semnele formale ale figurilor de stil. Este vorba mai degrabă de o
anume discreţie şi eleganţă, textul nu îţi impune făţiş să faci o comparaţie,
dar ţi-o sugerează complicitar. Îţi spune că n-fi decît un ageamiu dacă ai
rămîne la un nivel al platitudinii celui ce s-a întors din vacanţa estivală cu
suvenirul kitsch al unei puşculiţe goale, dacă n-ai simţi că puşculiţa şi
nisipul evocă o clepsidră, iar sfîrşitul verii un anotimp al vieţii plin de
rost şi de vitalitate.
Pe scurt, poemul vorbeşte despre felul
în care ne simţim goliţi de noi înşine după un episod deosebit de intens al
vieţii, despre puţinul cu care ni se pare că ne-am ales după ce el s-a
consumat. Dar asta îndreptîndu-ne privirea spre lucruri care par să nu ne
implice, deşi ele sînt doar simboluri pline de tîlc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu