apus de soare -
la centrul de transfuzii
doar câțiva țânțari
(Florin C.
Florian)
Apusul din prima parte a poemului poate
fi doar evocarea unui moment pitoresc, plin de culoarea nostalgiei. Prilej de
contemplare și reverie.
La contactul cu partea a doua, derapează
însă spre scăpătarea sistemului de transfuzii rămas fără donatori și devine o
aluzie mai degrabă sumbră. În locul donatorilor, s-au strîns țînțarii. Nu
pentru a dona ci pentru a suge sînge proaspăt. Apusul devine de-a dreptul
sîngeros. Ironia, și ea, capătă nuanțe tragic-caustice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu