clipesc de sete -
cumpăna scoate apa
s-o dea stelelor
(Marcela Ignătescu)
Iată cît de
firesc se petrec minunile de toate zilele. Şi cît de simplu este metabolismul
acestui organism de duh atît de bine cumpănit. Sugestia, aproape imposibil de
ratat, este că activitatea umană care-şi merită numele adapă mereu stelele.
Care nu uită niciodată să ne facă complice cu ochiul.
Cele sugerate
de acest haiku sînt extrem de aproape de ceea ce constată, sub altă formă, și versurile
unei poezii de factură occidentală:
robit
ispitelor mele
pun lauri de lacrimi
pe fruntea uscatelor stele
(Anais Nersesian)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu